Ce este o salvare bancară?

Un bailout bancar (sau bailout) este acțiune de injectare de capital într-o entitate bancară cu intenția de a salva o situație anterioară falimentului. Aceasta se întâmplă în situațiile în care o entitate bancară nu și-a gestionat corect fondurile și este nevoită să sufere intervenția unei organizații precum băncile centrale. Să vedem ce sunt salvarile bancare, cum funcționează și care au fost cele mai notorii din istorie.

Ce este o salvare bancară?

Un bailout bancar (sau bailout) este acțiune de injectare de capital într-o entitate bancară cu intenția de a salva o situație anterioară falimentului. Principala diferență pe care o putem observa între cei doi termeni este tipul de entitate care este salvată. Aceste planuri de salvare sunt efectuate de organizații precum băncile centrale (Fed, Banca Centrală Europeană, Banca Națională Elvețiană...) din cauza situațiilor de insolvență sau faliment care ar putea duce la prăbușirea sistemului sau la un efect de contagiune asupra altor entități. Principalele victime ale acestor acțiuni sunt clienții care au depus bani în entitățile salvate. În același timp, și cetățenii înșiși sunt vătămați, din moment ce aceasta presupune executarea unor politici agresive de expansiune monetară pentru a încerca să injecteze lichiditate în aceste entități, care apoi presupune perioadele inflaționiste care necesită timp pentru a se atenua

graficul 1

Cronologia marii crize globale din 2008 care a forțat salvarea masivă a băncilor: Sursa: Wikipedia.

De ce are loc o salvare bancară?

Salvarea băncilor are loc atunci când o instituție financiară se află în pragul insolvenței sau a falimentului. Există o serie de factori care pot determina o salvare bancară pentru a încerca să economisească banii clienților, dintre care putem evidenția: 

  • Insolvența unei instituții financiare. 
  • Pierderea capitalului deponenților. 
  • Falimentul unei instituții financiare. 
  • Riscul de a crea un efect de contagiune asupra altor entități financiare, adică un risc sistemic. 

Cum funcționează o salvare bancară?

O salvare bancară Nu se întâmplă peste noapte, deși poate părea la știri.. Aceste procese presupun o serie de pași anteriori care trebuie evaluați și executați cu atenție. În primul rând, trebuie efectuat un studiu al situației pentru a cunoaște acțiunile care vor fi întreprinse pentru a evalua posibilele scenarii care pot apărea și consecințele pe care acestea le pot presupune. Pentru a ne pune în context, o salvare bancară (sau financiară). Poate costa în medie 13% din produsul intern brut (PIB) al țării care o realizează. Fazele unei salvari bancare sunt urmatoarele: 

  1. Evaluarea situației: În primul rând, este analizată situația, unde se evaluează cuantumul salvarii, cum ar putea afecta economia și modul de procedură. 
  2. Negociați condițiile de salvare: În momentul în care s-a efectuat evaluarea situației de salvare, condițiile de salvare sunt negociate cu scopul de a permite efectuarea acesteia.
  3. Măsuri pentru efectuarea salvarii: Pentru a efectua salvarea unei anumite entități trebuie aplicate măsuri de austeritate, adică trebuie introduse anumite condiții în salvare (reducerea cheltuielilor publice și creșterea impozitelor) pentru a permite acest lucru. 
  4. Consecințe de salvare: Atunci când salvarea a fost deja evaluată și negociată, trebuie luate în considerare toate măsurile care trebuie adoptate pentru a realiza salvarea. Printre acestea, trebuie avute în vedere efectele care vor apărea în urma aplicării sale, precum și a avea un plan de control în anticiparea minimizării daunelor colaterale și a putea gestiona eventualele riscuri în cazul în care acestea apar. 

Care au fost cele mai mari salvari bancare?

În general, când vorbim despre salvarea băncilor, ne vine mereu în minte marea criză financiară din 2008, în care mai multe entități bancare au necesitat un bailout bancar într-un moment în care efectul de contagiune a apărut la nivel global. Putem aminti trei perioade în care au avut loc mari salvari bancare: 

Anul 1991, bula imobiliară din Suedia

La începutul anilor 90, Bula imobiliară din Suedia s-a dezumflat, ceea ce a dus la o criză severă a creditelor și o insolvență bancară pe scară largă. Cauzele au fost similare cu cele ale crizei din 2007-2008. Guvernul suedez și-a asumat datoriile băncilor a costat inițial aproximativ 4% din PIB-ul Suediei, a scăzut ulterior la mai puțin de 2% când băncile naționalizate au fost reprivatizate.

Anul 2008, marea criză financiară global

Marea criză din 2008 a fost cauzată de creditele ipotecare subprime. Această criză a apărut atunci când neîncrederea în credit s-a răspândit inițial pe piețele financiare din Statele Unite și a fost alarma care a pus în centrul atenției creditele „junk” din Europa încă din vara lui 2007, evidentă în vara următoare cu criza financiară din 2008. În general , Este considerată declanșarea Marii Recesiuni la nivel internațional., inclusiv bula imobiliară din Spania. Țările cele mai afectate de această criză au fost Irlanda, Statele Unite și Spania, printre multe altele. 

  • Băncile irlandeze au suferit a scăderea semnificativă a prețului acțiunilor din cauza lipsei de lichiditate de care dispune pe piețele financiare internaționale. În 2010, această solvabilitate devine cea mai serioasă preocupare din cauza împrumuturilor îndoielnice acordate dezvoltatorilor imobiliari. 
  • Începutul crizei globale a însemnat explozia altor probleme pentru Spania: sfârșitul bulei imobiliare, criza bancară din 2010.și în cele din urmă creșterea șomajului în Spania. Conform calculelor din 2020, 43.225 milioane dintr-un total de 64.000 milioane ar fi pierdute (73% din ajutorul public acordat).
  • Principalul vinovat al marii crize a fost cine a provocat-o, unde Lehman Brothers, cu active de 639.000 de miliarde de dolari, a declarat faliment la 15 septembrie 2008 după fuga clienților săi. Rezerva Federală negociase reorganizarea cu alte bănci, dar discuțiile au eșuat. În total, salvarea băncii din Statele Unite este socotită pentru o valoare de 800.000 de milioane de dolari. 
masă

Defalcarea salvarii bancare spaniole cauzate de criza din 2008 Sursa: Banca Spaniei.

Anul 2023, efectele ratei dobânzii cresc

Dacă credeam că am învățat lecția din crizele anterioare, ne-am înșelat foarte tare. După pandemia pe care am suferit-o în 2020 au fost duse la îndeplinire politici de expansiune monetară nemaivăzute până acum, ceva care a provocat o scurtă perioadă de creștere economică artificială. Această situație ne-a făcut prea încrezători, în cazul în care mai multe entități bancare Nu au știut să gestioneze corect riscul atunci când își poziționează capitalul. Anul trecut, odată cu declanșarea războiului din Ucraina și cu problemele cauzate de creșterea prețurilor la anumite materii prime, multe entități bancare au avut în posesia cantități mari de obligațiuni care și-au văzut profitabilitatea afectată de creșterile dobânzilor . Rezultatul a fost salvarea de către Fed a unor entități precum Signature Bank, Silicon Valley Bank, Silvergate și alte entități bancare din Statele Unite.

grafic de bare

Colapsul Silicon Valley Bank comparativ cu cel mai mare prăbușire din 2008. Sursa: The Washington Post.

Pe bătrânul continent am asistat și la modul în care o entitate veche de un secol, Credit Suisse, a fost forțată să fie absorbită de unul dintre concurenții săi, UBS. Deși credem că situația se încheie în momentul în care Banca Națională Elvețiană (BNS) urma să-i acorde un împrumut de 50.000 de miliarde de franci elvețieni (CHF) pentru a atenua situația, greșim. Asta pentru că și UBS se află într-o situație riscantă, ceea ce a generat neîncredere la scară globală în entitățile bancare din toate regiunile

baruri

Scădere progresivă a capitalizării de piață a Credit Suisse. Sursa: Statista.


Lasă comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

  1. Responsabil pentru date: Miguel Ángel Gatón
  2. Scopul datelor: Control SPAM, gestionarea comentariilor.
  3. Legitimare: consimțământul dvs.
  4. Comunicarea datelor: datele nu vor fi comunicate terților decât prin obligație legală.
  5. Stocarea datelor: bază de date găzduită de Occentus Networks (UE)
  6. Drepturi: în orice moment vă puteți limita, recupera și șterge informațiile.