Analiza tendințelor se referă la prezicerea unei tendințe, cum ar fi o serie de urcare, și urmărirea acesteia până când datele indică o schimbare a tendinței, cum ar fi o piață urcătoare sau de urs. Poate include încercarea de a determina dacă o tendință curentă a pieței, cum ar fi câștigurile într-un anumit sector al pieței, este probabil să continue, precum și dacă o tendință într-o zonă a pieței ar putea duce la o tendință în alta. Să vedem cum analiza tendințelor ne poate ajuta să luăm decizii mai bune atunci când investim.
Ce este analiza tendințelor
Analiza tendințelor este o tehnică utilizată în analiza tehnică care încearcă să prezică mișcările viitoare ale prețului acțiunilor pe baza datelor privind tendințele observate recent. Analiza tendințelor utilizează date istorice, cum ar fi mișcările prețurilor și volumul de tranzacționare, pentru a prezice direcția pe termen lung a sentimentului pieței. Poate include încercarea de a determina dacă o tendință curentă a pieței, cum ar fi câștigurile într-un anumit sector al pieței, este probabil să continue, precum și dacă o tendință într-o zonă a pieței ar putea duce la o tendință în alta. Deși o analiză a tendințelor poate implica o cantitate mare de date, nu există nicio garanție că rezultatele sunt corecte.
Pe ce se bazează analiza tendințelor?
Analiza tendințelor încercați să preziceți o tendință, cum ar fi o serie de urcare, și continuați-l până când datele indică o schimbare a tendinței, cum ar fi o piață urs sau urs. Analiza tendințelor este utilă deoarece A urma tendințele și a nu merge împotriva lor, generează beneficii pentru investitor. Se bazează pe ideea că ceea ce s-a întâmplat în trecut oferă comercianților o idee despre ceea ce se va întâmpla în viitor. Există trei tipuri principale de tendințe: pe termen scurt, mediu și lung. O tendință este a direcția generală pe care piața o ia într-o anumită perioadă de timp. Tendințele pot fi optimiste sau ursiste, referitoare la piețele urcare și, respectiv, urs. Deși nu există o perioadă minimă specificată pentru ca o direcție să fie considerată o tendință, cu cât direcția este menținută mai mult, cu atât tendința va fi mai vizibilă.
Tipuri de tendințe ce putem deosebir
În cadrul analizei tendințelor, putem diferenția trei tipuri principale de tendințe de piață:
- Tendință ascendentă: O tendință ascendentă, cunoscută și sub numele de piață taur, este o perioadă susținută de creștere a prețurilor pe o anumită valoare sau piață. Tendințele crescătoare sunt adesea considerate un semn de putere economică și pot fi determinate de factori precum cererea puternică, profiturile în creștere și condițiile economice favorabile.
- Tendință de urs: Un trend descendent, cunoscut și sub denumirea de piață ursoasă, este o perioadă susținută de scădere a prețurilor pe o anumită valoare sau piață. Tendințele descendențe sunt adesea considerate un semn de slăbiciune economică și pot fi determinate de factori precum cererea slabă, profiturile în scădere și condiții economice nefavorabile.
- Tendință laterală: O tendință laterală, cunoscută și sub denumirea de piață limitată, este o perioadă de prețuri relativ stabile pe o anumită valoare sau piață. Tendințele laterale pot fi caracterizate printr-o lipsă de direcție clară, prețurile fluctuând într-un interval relativ îngust.

Tipuri de tendințe. Sursa: Expansión.
Avantajele și dezavantajele analizei tendințelor
Analiza tendințelor are o serie de avantaje care ne pot fi de mare ajutor:
- Poate ajuta la identificarea oportunităților de cumpărare sau vânzare de valori mobiliare.
- Poate identifica riscuri potențiale sau semne de avertizare că o valoare sau o piață se îndreaptă mai jos.
- Oferă perspective asupra psihologiei și dinamicii pieței.
Desigur, trebuie menționat că are și o serie de dezavantaje pe care trebuie să le luăm în considerare:
- Dacă piețele sunt eficiente, analiza tendințelor nu este la fel de utilă.
- Dacă datele sunt incomplete, inexacte sau greșite, analiza poate fi, de asemenea, înșelătoare sau imprecisă.
- Este posibil să nu ia în considerare schimbările în managementul unei companii, modificările reglementărilor din industrie sau alți factori externi care ar putea afecta rezultatele de securitate.
- Măsuri statistice diferite pot da rezultate diferite.
Exemplu de analiză a tendințelor
Să presupunem că luăm în considerare achiziționarea de acțiuni ale unei anumite companii și dorim să folosim analiza tendințelor pentru a determina dacă stocul este probabil să crească în valoare. Pentru această sarcină, mai întâi vom compila date privind rezultatele financiare ale companiei din ultimii cinci ani, care ar trebui să includă venituri, profituri, cheltuieli, fluxul de numerar liber, etc... De asemenea, vom alcătui grafice privind evoluția generală a acesteia. la bursa si in cadrul propriului sector. În continuare, vom lua datele fundamentale ale companiei pentru a crea grafice care ne permit să vizualizăm tendințele datelor. Privind aceste grafice putem observa că atât veniturile, cât și profiturile au menținut o rată de creștere stabilă în ultimii cinci ani, precum și o dezvoltare optimă pe piețele de valori. Apoi folosim regresia liniară pentru a modela relația dintre câștigurile companiei și prețul acțiunilor sale și constatăm că există o corelație pozitivă puternică între cele două variabile. Putem interpreta aceste date ca însemnând că, pe măsură ce profiturile companiei au crescut, prețul acțiunilor sale a crescut în tandem. Pe baza acestei analize, putem concluziona că stocul companiei este probabil să continue să crească în viitor, așa că am decis să-l cumpărăm.
Istoricul profitului și al veniturilor Inditex. Sursa: Simplywall.st.